Cred ca nu exista vreo mama care sa nu fi primit sfatul de a-i da copilului mar ras cu biscuti, sau suc de mar cu morcov. Si mai stiu ca acest sfat a venit insotit de afirmatia: “Poti sa ii dai linistita ca si voi ati primit la fel si uite ca sunteti sanatosi!”. Ei, bine, oare ce inseamna sanatosi? Sanatatea se rezuma doar la lipsa de simptome atasate vreunei boli? Oare chiar suntem sanatosi tun? Nu vreau sa cadem in extrema ipohondrie, dar ideea de baza este ca “suntem ceea ce mancam”! Sigur ati mai auzit aceasta expresie. Cum bine zicea parintele medicinei Hipocrate, acum mai bine de 2000 de ani, “mancarea sa ne fie leac”.
Traim timpuri in care industria alimentara este la un nivel fara precedent. Bunicii nostri au trait multi ani sanatosi, dar daca analizam un pic dieta lor ne dam seama de diferentele majore fata de ceea ce mancam noi astazi. Bunicii nostri aveau alimentele din gradina proprie in mare parte, cu minim de tratament anti-daunatori, nu existau alimente “ultra/super” rafinate sau procesate industrial, nu existau toti acesti amelioratori, indulcitori, E-uri, afanatori, agenti de crestere, etc. In al doilea rand faptul ca suntem un popor crestin, prin post s-au efectuat adevarate detoxifieri ale organismului. In al treilea rand munca la camp si munca din gospodarie au fost exercitiile fizice pe care ni le recomanda toti medicii in ziua de astazi. Asadar, nu putem sa ne comparam cu bunicii nostri decat foarte putin, cu putina incarcatura genetica pe care am mostenit-o de la ei. 🙂
Noi, in calitate de parinti avem datoria de a ne indruma copiii sa consume alimente sanatoase in combinatii sanatoase. Astfel, revin la inceputul acestui articol ca sa explic de ce nu este sanatos marul cu biscuti si sucul de mar cu morcov si, cum putem sa ne hranim copiii cat mai corect, asigurandu-le baza pentru un organism sanatos.
„Digestia incepe din cavitatea bucala”.
Ati auzit cel putin o data aceasta afirmatie. Astfel, o masticatie corecta, eficienta, permite formarea unui bol alimentar pregatit pentru urmatoarea etapa a digestiei, din stomac. Daca alimentele sunt mestecate suficient, atunci prin maruntirea lor se mareste practic suprafata de contact cu sucul gastric facilitand asimilarea de nutrienti. In stomac, odata ajunsa mancarea, se efectuaza o ajustare de pH si o ajustare a temperaturii alimentelor (digestia este favorizata cand alimentele ajung la temperatura corpului). Astfel, daca se consuma alimente care au nevoie de pH diferit pentru digestie, in mod evident ca unele alimente vor ajunge in intestine nedigerate, intra in putrefactie si cauzeaza disconfort abdominal si alte efecte neplacute in timp.
Exista cateva reguli simple pentru asigurarea unei diete sanatoase:
- Apa nu se consuma in timpul mesei sau imediat dupa masa, ci cu jumatate de ora inainte de masa, si cu doua ore dupa masa.
- Fructele nu se combina cu nimic (nu cu iaurt, nu cu cereale, nu cu legume si nici cu biscuiti ?. Exista o singura combinatie care este acceptata de nutritionisti: fructe acide cu frunze verzi (salata, loboda, spanac, patrunjel, frunze de ridichi, etc.) sub forma binecunoscuta de green smothie;
- Laptele nu se combina cu alte alimente, fiind complex si foarte greu de digerat. Combinatia cu cereale pe care ne-o servesc reclamele TV, prin urmare, nu este sanatoasa, in plus acidul fitic din cereale blocheaza absorbtia de calciu din lapte.
- Cerealele la cutie nu sunt o optiune sanatoasa, si in locul lor ar trebui introduse cerealele integrale tinute la inmuiat pentru a se elimina din acidul fitic.
- Alimentele bogate in amidon (cartofi, paine, paste, etc.) si leguminoasele (fasole, mazare, linte) se consuma singure, sau combinatii intre ele, in nici un caz nu se combina cu proteine animale (exemple romanesti de combinatii gresite: friptura cu piure de cartofi, fasole scazuta cu carnati sau afumatura, mazare cu carne, etc.)
- Grasimile saturate (unt, smantana, slanina) nu se combina cu proteine si nici cu alimentele bogate in amidon, ci cu legume;
- Grasimile bogate in proteine (avocado, nuci, seminte, masline) se combina cu legume sarace in amidon sau cu fructe acre
- Grasimile nu se combina cu zaharuri (fructoza). Exemple gresite: avocado cu fructe dulci, curmale cu nuci, fructe uscate cu avocado (nu are sens sa discutam despre deserturile pline de lapte, ulei(untura) si zahar )
- Proteinele animale se combina doar cu legume sarace in amidon (cele verzi, cele bogate in apa si radacinoasele)
- Fructele acide se combina doar cu fructe semiacide, iar fructele dulci se combina doar intre ele.
- In timpul mesei se recomanda consumarea intai a lichidelor si alimentelor care se digera mai usor.
- Cerealele se combina foarte bine cu lapte vegetal (lapte de soia, de migdale, de orez). Pseudocerealele se gatesc usor in diverse preparate: quinoa se gateste ca orezul, mei-ul se poate pune in supe si ciorbe.
In privinta laptelui vegetal, parerile sunt impartite. Unii specialisti sustin ca nucile/semintele din care se face acest lapte au potential alergen mare si din acest motiv nu se recomanda inainte de 12 luni (sau 24 luni dupa alti autori). Pe de alta parte in ultimele decenii, tot mai multe mamici vegetariene si-au crescut copilasii in acelasi stil de viata si nu le-au oferit lapte praf de origine animala, ci lapte vegetal. Laptele de migdale si laptele de soia au cea mai mare utilizare, alaturi de laptele de orez. Nu spun ca este bine sau nu, pot spune dinou ca sunt adepta echilibrului, si cred de asemenea ca nu avem degeaba canini in structura danturii.
Eu am urmat unele recomandari ale specialistilor, filtrate de propria intuitie si de propriul copil. Respectiv, dupa ce am intarcat fetita, i-am oferit lapte praf (la un an si 4 luni). I-am dat si cereale pentru bebelusi din comert preparate cu lapte praf si i-am dat si lapte vegetal facut in casa(din migdale) pe care l-a consumat cu mare placere. Laptele vegetal i l-am dat ca gustare (maxim 100ml/zi) si nu ca aliment de baza. Baiatului meu nu i-a placut deloc laptele de migdale si ca atare nu am insistat.
Revin la paranteza de mai sus: desertul, ca al treilea fel la masa, arhicunoscut la noi, nu este deloc sanatos, spun specialistii. Zaharurile trebuie consumate doar pe stomacul gol si in combinatia corecta, deci nu cum am fost invatati ca daca mancam tot din farfurie primim un binemeritat desert. ? In general, este de preferat sa se evite consumul frecvent de prajituri sau produse de patiserie.
Renuntati la alimentele procesate din comert, la produsele cu prea multe ingrediente pe etichete, la mezeluri, dulciuri, sucuri carbogazoase, la painea din comert plina de afanatori, amelioratori si alte E-uri, la produsele albe (rafinate) de genul faina alba, orez alb, zahar, etc. Ati putea crede ca ne raman foarte putine de oferit copiilor nostri, dar nu este adevarat, ca de-abia acum descoperim impreuna cu ei cat este de bogat in roade pamantul asta si cat de gustoase sunt ele gatite simplu si cu dragoste de parinte.
Trebuie sa invatam sa gatim sanatos pentru copiii nostri si este o adevarata provocare, la inceput, sa invatam sa le oferim „deserturi” ( a se citi gustari intre mese) sanatoase. Sunt convinsa ca este doar o chestiune de timp pana ne vom obisnui noi, ca adulti, si pana ne vom indeparta de obiceiurile alimentare nesanatoase, vechi.
Recomandare importanta inaintea oricaror de mai sus, valabila in diversificare cat si pentru noi este de a consuma alimentele natiei noastre, asa cum recomanda chirurgul gastroenterolog numarul unu al Americii, dr. Hiromi Shinya. In cartea sa, Enzima Miracol, gasiti argumentele acestei recomandari simple si de bun simt. In calitate de chirurg, a “vazut” abdomenele a mii de pacienti in anii multi de cariera. Japonez, emigrat in SUA a putut compara sistemul digestiv a celor doua natiuni. Japonezii care traiesc pe insula au intestinul gros mai lung decat al americanilor fiind pregatiti de mama natura sa poata digera alimentele de pe insula, respectiv cereale, alge marine si peste. Cand au aparut fast-food-urile la ei si au inceput sa consume multa carne de porc, a crescut incidenta cancerelor de colon. Americanii, cand au inceput sa consume ceai verde cu promisiunea beneficiilor cunoscute din tarile asiatice, au inceput sa inregistreze o crestere a cancerelor la stomac, intru-cat nu sunt “programati” genetic sa proceseze ceai verde. Un alt exemplu din carte este cel legat de uleiul de masline pe care mediteranienii il consuma cu reale beneficii si care adoptat de alte natii a condus la inregistrarea de cancer mamar inclusiv la barbati (!)
Extrapoland, s-ar putea spune ca slanina cu ceapa si branza mancate de bunicii si strabunicii nostri la munca de pe camp sau la padure, daca sunt din surse nerafinate si neimbogatite cu alte amestecuri chimice, le putem consuma cu incredere, pentru ca au fost deja validate in istoria familiilor noastre.
Mentionez mai departe, ca americanii, pe care i-am luat ca model in ultimii 30 de ani, au inceput de multi ani sa organizeze seminarii si cursuri de gatit atat offlline cat si online. Un curs online pe care l-am urmat pe platforma coursera si pe care il recomand este de la Stanford University si se numeste Child Nutrition and Cooking, lector este Maya Adam de la Stanford School of Medicine.
Ca rezumat, mancarea gatita in casa intrece calitatea oricarui borcanel din comert si orice ciocolata de la raft. In primul rand prin ingredientele reduse ca numar (fata de etichetele cu lista lunga de ingrediente din comert) si in al doilea rand prin gandul bun, grija si dragostea mamei care o pregateste. Sa aveti totusi atentie la legumele cumparate din piete. La Brasov a fost inregistrat acum multi ani un caz al unui copil intoxicat cu azot din morcovii si patrunjelul radacina cumparat cu incredere din piata de la un producator local. Din pacate, agricultorul folosea azot peste limite pentru a isi asigura recolta. 🙁
Alimentele exotice ar trebui sa fie consumate cu moderatie, din cel putin doua motive: nu avem un istoric al consumului in natia noastra si nu se cunosc consecinte pe termen lung, iar al doilea motiv este ca produsele exotice au transportul lung iar perioada mare de valabilitate este asigurata de tratamente suplimentare:(.
Resurse:
Enzima Miracol, de Hiromi Shinya , 2013
Combinarea alimentelor si digestia, de Steve Meyerowitz, ed. Benefica, 2010